Singurul Muzeu de Arta Comparata din România aflat la Sîngeorz-Bai este un atelier de creatie în care poti vedea opere de arta ale unor importanti artisti din toata tara si nu numai. Muzeul aflat în ultima etapa de constructie, (cea a utilarii expozitionale a interioarelor) functioneaza ca un imens atelier pentru artistii invitati în simpozioanele de aici. Arta comparata este sintagma potrivita starii de lucru creata de acest centru expozitional. Asta pentru ca multe din evenimentele artistice care se petrec aici nu pot fi muzeificate. Ele sunt "conservate" însa prin editiile repetate aici de peste doua decenii. Prin urmare acest Muzeu de Arta Comparata functioneaza în conventii mai putin obisnuite, reglate ca un tot cu manifestarile artistice de aici. Adica poti sa compari artisti activi cu creatiile lor în facere, poti vedea istoria artei construindu-se în timp real fara complexul importantei sau al provinciei acestui centru artistic.
Deschis în perioada 12- 30 iulie 2003 Simpozionul de Arta Contemporana Art 2003 s-a aflat în anul 2003 la cea de-a 15-a editie cu tema "Arderea Cerului" avînd ca mijloace de exprimare ceramica si portelanul.
Studioul de creatie al lui Maxim Dumitras a devenit casa de creatie ce gazuieste dOIsprezece artisti care folosesc în aceasta editie de simpozion limbajul comun al ceramicii si portelanului. Oriunde tiai îndrepta privirea gasesti elemente din lucrarile artistului Maxim Dumitras amestecate în contexte spectaculos de incitante vizual. Cucii psihedelici din seria de lucrari intitulata Vesmînt, loc, cuc siau gasit acum cuiburi în toata casa stînd în alaturari din cele mai ciudate cu obiectele de uz zilnic din sopron pîna în bucatarie. De altfel mai toate obiectele din preajma sunt inventate, gasite ori confectionate de Max. Între ele masa, sticla oblica, vitraliile usilor, stilpii casei deschid o atmosfera calda de rapida prietenie.
Una dintre preocuparile artistice repetate zilnic de Max este pictura peste calendare, metaforica lupta contra timpului a artei si artistului. Poti rasfoi peste tot calendare devenite lucrari de arta,
unele pastrînd în structura compozitionala frînturi de peisaje ori orase exotice.
Atunci cînd lucreaza sculptura monumentala în lemn Maxim Dumitras defineste forme lucrînd deopotriva cu dalta completînd actiunea ei cu focul si apa precum ar folosi o pensula si o dalta metaforica la o scara monumentala. Aceasta interventie introduce în discursul artistic un limbaj nou din inventareul postmodern anume timpul si actiunea sa asupra lucrarilor. Lucrînd în spiritul naturii accentuînd primitivismul actiunilor lui, ansamblul sculptural intitulat "Vesmîntul miresei" s-a transformat într-o performanta artistica ritualica. Piesa centrala, "mireasa" închipuita de o structura de lemn a fost devorata de foc înconjurata de alte trei piese sculpturale, "mirii" partial prinsi sî ei în flacari.
În curtea muzeului printre lucrarile de sculptura ale unor editii mai mult sau mai putin îndepartate în acest an si-a gasit locul cuptorul de ars ceramica. Un cuptor cu doua guri de ardere si cu flacara rasturnata de dimensiuni apreciabile construit de artistii ceramisti Ernest Budes si Ionel Cojocariu. Lucrarile lui Ernest Budes închipuie din ceramica niste stergare puse la uscat. Forma si decorul simplu al acestora se înscriu într-un tip de ceramica minimala. Zona de cercetare artistica a lui Ernest Budes continua directia de interpretare abstracta, conceptuala a unor motive de aceasta data de inspiratie populara. Monica Morariu practica o ceramica monumentala. Ansamblul celor sapte piese ce compun de aceasta data o padure fantastica construiesc un spatiu încarcat liric cu o geografie personala în care structurile organice sînt transformate în structuri minerale.
Lucrînd în portelan Daniela Fainis alcatuieste o structura fragmentara derivata din placute de portelan amprentate cu structuri naturale ce se compun spatial într-o instalatie piramidala. Filigrane de natura minimala, abstractizanta aceste pIacute-ecrane, studii de efecte luministice si spatiale pot reprezenta grupate în ansambluri diagrame simbolice pentru trecerea timpului. Emil Cretu compune structuri arhitectonice cu o textura organica si un modelaj framîntat, puternic expresiv.
Lucrarile Gherghinei Costea se înscriu unui tip de expresivitate nipona manifestata prin simplitatea eleganta, gustul pentru calmul senin, cultul spontaneitatii abordînd problema transluciditatii portelanului printr-o interventie minima de glazura colorata. Oana Pop dezvolta forme verticale ce poarta o structura vegetala geometrizanta de scoarta de copac. Simion Moldovan interfereaza sculptura în lemn cu elemente de ceramica. Personajele sale din lemn cu capete de ceramica pictata sînt reluari a unor teme clasice precum "Conducatorul de cvadriga" exploatate figurativ într-un registru expresionist. Gheorghe Muresan compune structuri geometrice de factura bauhausiana desfasurate pe principiul sustinerilor arhitectonice ale unor contraforti. Modelajul sau riguros. sintetic delimiteaza zonele finisate cu muchii taioase de portiunile ce poarta amprenta mîini. Operele de arta nascute în acest simpozion vor putea fi vazute într-o expozitie itineranta în galeriile de arta de la Bistrita, Tîrgu Mures, Bucuresti. Organizatorii evenimentului artistic "Arderea cerului" sînt Complexul Muzeal Bistrita Nasaud, Ministerul Culturii, Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu B-N, Uniunea Artistilor Plastici din România, Muzeul de Arta Comparata Sîngeorz-Bai si Primaria orasului Sîngeorz-Bai avîndu-I ca director de proiect pe artistul plastic Maxim Dumitras.
Critic de arta Cosmin Nasui