Simpozionul de artă contemporană de la Sîngeorz-Băi şi-a constituit o tratiţie confirmată în ceea ce priveşte factorul timp, de faptul că în anul de graţie 2000 a ajuns la a X-a ediţie. Începutul a fost spre finalul anilor '70 aşadar într-o decadă fructuoasă a acestor iniţiative în peisajul artostoc românesc. Periodicitatea a prins constistenţă, precum paradoxal tocmai într-o epocă în care asemenea eforturi erau tot mai greu de finalizat - anii '90.
Simpozionul de la Sîngeorz-Băi, al cărui suflet este artistul Maxim Dumitraş - dăruit în egală măsură în calitatea sa de creator în cea de ferment cultural şi în ipostaza lui de organizator, a cuprins atât ediţii naţionale cât şi internaţionale.
Focalizarea asupra unui singur domeniu al artelor vizuale a fost înlocuită la ediţii recente de strategia provocării ăntâlnirii mai multor "limbaje".
Ajuns la a X-a "punere în pagină", evenimentul cultural în discutie, desfasurat în primajumatate a lui septembrie a. c., s-a intitulat "Art2000- SimpozionNational de Arta Contemporana" locul faptei l-a
reprezentat curtea noului sediu al Muzeului de Arta Comparata din
Sângeorz-Bai Trebuie luat în cosiderare şi cuceritorul peisaj submontan din împrejurim care a inspirat câteva "interpretari" pe hârtie.
Initiatorul proiectului, Maxim Dumitras, nu a renunţat constrângerii tematice. Mai mult, contextul stimulator a fost cel al unei odihne creatoare care sa faciliteze relaxate dialoguri de idei, armonizarea starilor. Desigur, convietuirea unor personalitati distincte nu este întotdeauna comoda - culisele personalitatii artistice, însa, se dovedesc ignorabile fata de beneficiul rezultatelor finale, în planul obiectualitatii estetice. S-au experimentat tehnici de lucru, unii autori si-au încercat fortele în "limbaje " care nu se afla în prima linie a practiciilor de plasticieni. Majoritatea lucrarilor s-au concentrat în zona tridimensionalului ceramică şi lemn dar şi întâlniri de materiale diferite - ,stadiile de elaborare incluzând uneori desenul în culoare. "laboratorul" simpozionului a integrat si o dimensiune didactica - asigurata de un adevarat Hefaistos al editiei: IonelCojocariu - orientată asupra tehnici traditionale si "exotice"
(raku) ale ceramicii, adresată în primul rând foarte tinerei generatii (elevi la Liceul de Artă din Bistrita, co-participan'i la simpozion).
Observatorul extern al "treptelor" de lucru a beneficiat de avantajele "atelierului deschis" pe care îl reprezinta un simpozion de arta contemporana în desfasurarea lui. Te umpli împreună cu protagoniiştii de atmosfera locului, absorbi dezvaluirile conceptuale si tehnice de etapa, urmăreşti stadiile procesului creator de la proiect la obiect, martor fiind la metamorfoza unei materii "banale" până la articularea sa în parametrii Operei.
O expozitie interesantă asigură cunoaşterea de catre marele
public a rezultatelor simpozionului "Art 2000", lucrarile ce o compun
urmând să intre în patrimoniul Muzeului de Artă Comparată din Sângeorz-Băi. Există piese guvernate de spirit ludic, sunt investigatii de structuri, dialoguri ale unor materialităţi diverse, abordări ale figurativului, abstractizări, interferente ale reprezentaţionalului cu opusul său, geometrizări ale organicului, particularizari cromatice ale unor volumetrii sugestive, sobrietăţi formale alternează cu explozii baroce, spectacularul rondebosse-ului rivalizează cu subtilităţile reliefului . În final, să numim artistii care au personalizat ediţia a X-a a simpozionului de la Sângeorz-Bai:
Adrian Chira (Târgu-Mures), Ionel Coiocariu (Bucuresti), MaximDumitraş (Sângeorz-Bai), Mihai Istudor (Bucuresti), Cristina Lazăr (Bucuresti), Adrian Popovici (Bucuresti), Sava Stoianov (Bucuresti).
Guta Adrian